Guta este o afecțiune dureroasă cauzată de acumularea excesivă de acid uric în organism, care poate forma cristale în articulații și țesuturi. Diagnosticul gutei implică, în mod obișnuit, o combinație de anamneză, examinare clinică și analize de laborator. În acest articol, vom explora rolul analizelor de laborator în diagnosticul și gestionarea gutei.
Acidul Uric
Determinarea nivelului de acid uric în sânge este una dintre cele mai importante analize în diagnosticul gutei. Acidul uric este un produs de degradare a purinelor din alimente și din procesele metabolice normale ale corpului. În mod normal, acest acid este dizolvat în sânge și excretat în urină. Cu toate acestea, în cazul gutei, nivelul de acid uric din sânge este crescut, iar cristalele de acid uric se pot acumula în articulații și în jurul acestora, provocând inflamații dureroase.
Analiza Sângelui
Pentru a măsura nivelul de acid uric din sânge, medicul va solicita o analiză a sângelui. Această analiză poate fi efectuată cu ușurință într-un laborator medical. Rezultatele sunt exprimate în miligrame pe decilitru (mg/dL) sau micromoli pe litru (µmol/L), iar valorile normale pot varia ușor în funcție de laborator.
Nivelurile ridicate de acid uric din sânge, cunoscute sub numele de hiperuricemie, pot sugera prezența gutei. Cu toate acestea, este important de menționat că hiperuricemia nu este întotdeauna asociată cu simptome de gută, iar unii oameni cu niveluri ridicate de acid uric pot să nu dezvolte niciodată gute.
Analiza Lichidului Sinovial
Pentru confirmarea diagnosticului de gută și pentru a exclude alte afecțiuni ale articulațiilor care pot avea simptome similare, medicul poate efectua o procedură numită artrocenteză sau aspirație articulară. În timpul acestei proceduri, se extrage o mică cantitate de lichid sinovial din articulația afectată cu ajutorul unei seringi. Lichidul sinovial este apoi examinat în laborator pentru a detecta prezența cristalelor de acid uric.
Prezența cristalelor de acid uric în lichidul sinovial este o confirmare semnificativă a diagnosticului de gută. Acest test este de obicei foarte specific și poate exclude alte cauze ale durerii articulare.
Hemoleucograma Completa (CBC)
Analiza CBC (Complete Blood Count) poate oferi informații suplimentare în diagnosticul gutei. Această analiză include numărarea celulelor sanguine, cum ar fi globulele albe (leucocitele), globulele roșii și trombocitele. În cazul gutei, pot exista semne de inflamație, cum ar fi creșterea numărului de leucocite.
Biomarkeri Inflamatori
Alte analize de laborator pot evalua nivelurile de biomarkeri inflamatori, cum ar fi proteina C reactivă (CRP) și sedimentarea eritrocitară (VSH). Aceste teste pot detecta inflamația și pot oferi informații suplimentare despre severitatea gutei.
Imagistica Medicală
Deși analizele de laborator sunt esențiale în diagnosticul gutei, medicul poate recomanda și imagistica medicală, cum ar fi radiografiile sau ecografia articulațiilor. Aceste metode pot ajuta la evaluarea stadiului gutei și la detectarea eventualelor leziuni articulare sau depozite de cristale.
Concluzie
Diagnosticul gutei este un proces complex, care implică analize de laborator, examinare clinică și evaluarea istoricului medical al pacientului. Nivelurile crescute de acid uric în sânge și prezența cristalelor de acid uric în lichidul sinovial sunt criterii importante în confirmarea diagnosticului. Cu toate acestea, este important să luăm în considerare toate aspectele clinice și să evaluăm simptomele pacientului pentru a stabili diagnosticul corect și pentru a dezvolta un plan de tratament adecvat. Este întotdeauna recomandat să discuți cu medicul tău sau cu un specialist în reumatologie pentru evaluarea și gestionarea gutei.
